Dislalia la 5 ani: când se intervine și când se așteaptă
Nu toate sunetele se corectează de la sine, iar unele chiar se corectează.

Sfatul „o să îi treacă” este uneori corect. Problema este că, aplicat la toate cazurile, întârzie exact intervențiile care ar fi fost cele mai scurte.
Ce sunete apar la ce vârstă
Achiziția sunetelor urmează o ordine relativ previzibilă. Cele mai simple articulator apar primele, cele complexe mult mai târziu.
- Până la 3 ani: p, b, m, t, d, n, k, g.
- 3-4 ani: f, v, s, z.
- 4-5 ani: ș, j, ce, ci.
- 5-6 ani sau mai târziu: r, precum și grupurile consonantice.
Sunetul r este ultimul în majoritatea limbilor și cel mai frecvent motiv de îngrijorare. La 5 ani, absența lui nu este în sine alarmantă.
Ce justifică o evaluare la 5 ani
Câteva criterii mai utile decât sunetul individual:
- Copilul nu este înțeles de persoane din afara familiei în majoritatea situațiilor.
- Sunt afectate mai multe grupe de sunete, nu unul singur.
- Omite sunete sau silabe, nu doar le distorsionează.
- Copilul devine conștient de dificultate și începe să evite să vorbească.
- Există și dificultăți de înțelegere, nu doar de pronunție.
Ultimul criteriu este cel mai important. O dificultate de pronunție izolată are un prognostic bun. Când apare împreună cu dificultăți de înțelegere sau de structurare a propoziției, tabloul este diferit.
De ce contează intervalul dinaintea școlii
Există o legătură bine documentată între conștiința fonologică și învățarea cititului. Un copil care nu distinge clar sunetele va întâmpina, frecvent, dificultăți la scris-citit.
Intervenția înainte de clasa pregătitoare este, din acest motiv, semnificativ mai scurtă și mai eficientă decât aceeași intervenție începută în clasa a doua — când se adaugă și componenta de eșec școlar resimțit.
Cum arată o evaluare
Durează în jur de 45 de minute și nu presupune nimic neplăcut pentru copil: se desfășoară prin joc și imagini. Se verifică pronunția fiecărui sunet în poziții diferite, structura propoziției, înțelegerea și structurile orofaciale.
Rezultatul este fie o recomandare de monitorizare, fie un plan concret, cu obiective și un interval estimat.